• A3 dottor Gianni catalanotto
  • A3 Conad
  • A3bis Farmacia Rotolo
  • Farmacia Rotolo Castelvetrano

Il Testamento di Lu Nannu e la Nanna, Carnevale 2025 a Castelvetrano

di: Redazione - del 2025-03-05

Immagine articolo: Il Testamento di Lu Nannu e la Nanna, Carnevale 2025 a Castelvetrano

E' tornato ad essere letto al Sistema delle Piazze il Testamento di Lu Nannu e la Nanna dopo tanti anni di assenza e dinanzi ad una grande cornice di pubblico che ha riempito la piazza castelvetranese nella serata di martedì 4 marzo 2025. Di seguito il testamento integrale redatto da Anna Gelsomino e dal Prof. Francesco Saverio Calcara. 

  • Fratelli Clemente Febbraio 2023 a7
  • LU TISTAMENTU 2025

    Prologo

    Marchesa: Mio barone, vi confesso che ho bisogno di riposo
    recepire il testamento fu davvero faticoso

    Barone: Cara amica, vi capisco, rispettoso riverisco ché con voi 
    nel bene e ‘l male
    fui del Nanno al capezzale
    e pertanto questa sera
    io vi porterò in crociera.

    Avvertimenti

    Barone: ‘Stu tistamentu, mi pari a mia,
    st’ addivintannu ‘na camurrìa.

    Marchesa: Nni tocca scrivilu ‘nta ‘na simana
    e po’ Carmela è sempri buttana.
    Cu cerca puci, cu va a chiattiddi
    e po’ s’incazzanu, e su’ sempri iddi.
    Ma stati attenti e ora avvertu
    a cu nni senti e si criri spertu:
    spiegaticcillu beddu chiaru
    ‘stu binirittu Carnalivaru,
    chi chistu è l’urtimu chi vi facemu;
    dopo di chi, ni nni futtemu!

    Barone: Chistu è un paisi chinu di pueti?
    E a niatri, allura, lassatini cueti.
    Si vi firati, picchì ‘un vi lu scriviti?
    Si viri chi bisognu nun n’aviti.
    Però, un piaciri n’aviti a fari:
    prima di scriviri v’âti a ‘nsignari.

    Marchesa: Forza baruni, senza cumprimenti,
    vi cunsigghiu, mittitivi la lenti.
    Lu Nannu cu la sô ultima volontà
    lu sô tistamentu ni cunsignà.

    Barone: Pigghiamuni ‘sta ‘atta a pittinari,
    chi pari chi ‘un avissimu chiffari.
    Ogni annu, ci liggemu un tistamentu;
    viremu si nni fannu un monumentu.
    Viremu si c’è ‘n chianu cacchi strunzu
    chi vavacìa e lu lassamu ‘n trunzu,
    o puramenti quacchi omu minchiuni
    chi po’ di niatri voli cuntu e raggiuni.

    Marchesa: Lu mercuri c’agghiorna lu matinu
    si cercanu a Calcara e Gelsominu.

    Barone: Unu dici: «Ma a mia ‘un mi ci scrissiru;
    dimmi, e di me cumpari soccu dissiru?
    Leggilu arrera, fammi ‘stu piaciri,
    vogghiu capiri chi ‘ntisiru diri».

    Marchesa: Si nni fìncinu offisi tanti e tanti,
    ma però si ci sentinu ‘mpurtanti,
    chi cumpariri ‘nta lu tistamentu
    ‘unn’è cosa chi succèri ogni mumentu.

    Barone: Sulu a li cchiù importanti cittadini
    pinzaru lu baruni e la Pallavicini…

    Marchesa: …o puru a chiddi chi dintra ‘st’annata
    cchiù grossa hannu fattu la minchiata.
    A tutti chiddi chi ‘un ci lassa nenti
    lu Nannu l’avi sulu ppi fitenti.
    Ppi chissu, puru a li sporcificati
    ci cunsigghiu di sentisi onurati,
    chi po’ ‘un si tratta di l’onuri sulu,
    ma di ‘na manacciata misa ‘n culu.

    Barone: Finalmenti turnamu ‘nta lu chianu,
    perciò lu tistamentu ‘ncuminciamu.
    Grazii a lu niputeddu Tortorici
    semu arrera davanti a la Matrici;
    di l’anni passati mi scurdavi li peni
    perciò a Giovanni jè lu vogghiu beni.
    Si siti pronti ppi li donazioni
    a pecura pigghiati posizioni.
    (Barone e Marchesa escono dalla barca)

    Marchesa: E p’arrivari a ‘stu Carnevali
    cu ‘sta ‘ran varca viaggiamu via mari,
    chi havi un muturi di granni putenza
    e la pigghiamu ccu ‘n mutuo a cridenza.
    E ppi ‘un putilla ‘n contanti paàri
    ficimu qualchi ducentu cammiali.
    Ppi ‘sti cammiali lu Nannu è ormai granni
    e s’un ci campa li manna a Giovanni.
    Quali Giovanni? Giovanni Lentini,
    chi di cammiali li sacchetti havi chini:
    quannu era tempu di iri a vutari
    iddu firmà tant’e tanti cammiali.
    Ora chi iddu è di tutti lu patri,
    ci dissi: «Vanni, nca chissi cu l’atri».

    Lu tistamentu

    Barone: A lu sinnacu Lentini ci riordu cu crianza
    comu, quannu e cu cu fici la sô attuale maggioranza.
    L’elezioni ci fruttaru tanti e tanti cunsigghieri,
    ma si cummigghià la testa scummigghiannusi li peri,
    chi li guai accuminciaru propriu quannu vinni l’ura
    e s’avianu a nominari n’atra para d’assessura.
    Chi la giunta avìa partutu chi parìa ‘na maravigghia
    cu Palermu e cu Barresi e cu Lia la Vintimigghia.
    Però, dopo l’elezioni n’addunamu propriu tutti
    c’una parla, l’autru è mutu, e Palermu si nni futti.
    «Ppi putiri completari, ci nni voli unu cchiù arzillu»,
    dissi Vanni, e a cu si chiama? Giustu a l’avvocatu Brillu.
    Ma ‘un passsaru du’ minuti di quannu iddu ci lu misi
    chi s’intisiru li vuci ch’aisà lu partannisi.
    Sammartanu, chi si vitti bellamente scarvacatu,
    attrappà la Pelleritu e si nn’ì tuttu ‘ncazzatu.

    Vanni, delusu di ‘sta fuitina,
    pinsà a passarisi la siritina,
    jennusi a fari ‘na caminata,
    sulu chi pigghia ‘na strata sbagliata;
    ‘na strata china di signorini
    c’ancugnanu tutti a Giovanni Lentini.
    Di sutta un lampiuni cu’ la borsetta
    ci scaccià l’occhiu ‘na fimmina schetta;
    lu nostru Sinnacu s’armà di curaggiu,
    ci dissi: «Acchiana, ti dugnu un passaggiu.
    Ma facci nova ‘un mi pari a mia», e idda ci dissi…

    Marchesa: …«Piacere, Stuppìa!
    Anchi si tanti mi n’haiu passatu
    jè sulu a tia veramenti haiu pinzatu.
    Siddu appizzasti a du’ cunsigghieri,
    jè sugnu ccà, ‘un’aviri pinzeri.
    Si m’assicuri pani e tumazzu,
    jè pi cinc’anni ti strinciu e t’abbrazzu!
    Ccu tuttu lu cori ti dicu ora stessu:
    ccu tia è veru amuri, cu l’atri era sessu!»

    Barone: A l’assessora Lia la Vintimigghia
    di cavaddi giannetti lassu ‘na parigghia,
    accussi pô curriri ‘n avanti e ‘n arrè
    a inaugurari feri, putìi e cafè.

    Marchesa: A Mimmu Celia, chi di dunni e ghiè
    arrunchià voti e voti a tinchitè,
    ci ricu: «Ma di cu ti facisti vutàri
    s’un c’è chiù nuddu a lu nostru spitali?»
    Ppi li cosi giusti, ci vogghiu lassari
    la seggia di Sergio a lu Quirinali,
    ‘unn’esti babbìu e mancu ripicca:
    però lu cunsigghiu ppi Mimmu esti picca.

    Barone: A lu dentista Errante Parrinu
    lassu ‘na anga e un denti caninu,
    un largu cappeddu ‘n capu a un pastranu
    e di sucari ci lassu un toscanu.
    E vistu chi po’ si iccà ‘ndipendenti,
    fitti d’aricchi e dulura di denti.

    Marchesa: A Maria Italia e Turi Roccolino
    di scorci di patati ci lassu un cascittinu,
    chi tutti du’ fannu li presidenti
    pi fari a Vanni ‘Mpallari cuntenti.

    Barone: Lassu a Giovanni ‘Mpallari lu farmacista salinuntinu
    e un cavaddu di cursa di razza saracinu.
    Lu cavaddu è un omaggiu ppi ‘un arristari ‘narrè
    e ci lu dugnu a cumpagnu di lu sceccu chi è.

    Marchesa: A Rosy Milazzo ci veni lassatu
    un bellu ritrattu, ma di mezzu latu,
    ‘na fotografia tutta splendenti
    chi nni fa viriri tutti li denti.
    Di quannu misi lu culu a poltrona
    si senti bedda e si senti bona;
    ci lassu un specchiu ppi fari li provi
    quannu s’accatta li robbi novi.

    Barone: A la Vivona, chi è tutta ‘mpegnata,
    lassu un cuvecchiu ppi la pignata
    e un beddu seggiu matrimoniali
    ppi lu cunsigghiu comunali.
    Ci fazzu un piritu a reazioni
    si d’iri luntanu havi ‘ntinzioni.
    «Si ti nni va, ci dissi na maara,
    fallu ppi carità: portati a Vaccara».

    Marchesa: La cunsigghiera Gabriella Marchisi
    si fa li capiddi trenta voti a lu misi;
    si pitta, s’impupa, si trucca e si fissìa,
    ma ci veni la pena chi nuddu la talìa.
    Ci dissi sô maritu chi è un intelligentone:
    «Tu avissi d’affacciari ‘nta la televisione».
    L’assessuri ‘Ngrasciotta, ch’è menti raffinata,
    ci dissi: «Ma Rai Uno è cosa esagerata».
    Lu Nannu arrispunnìu: «Idda è la cchiù elegante,
    ti lassu telecameri, muntali in piazza Dante».

    Barone: A Enza Viola chi vuci jetta
    chi havi lu scantu di la buletta
    lassu ‘na burza cu tanti dinari
    ppi quantu paga li straordinari;
    ci mannu ‘n sonnu a Giovanni Gentili
    chi ppi lu scantu la fa ‘nsicchiri
    e ppi cunfortu ci dicu puru:
    ‘un ti scantari chi stamu a lu scuru.
    Prima di japriri ogni purtuni,
    vegnu e ti dugnu cuntu e raggiuni.

    Marchesa: A Monica Di Bella ci lassu lu rimproveru
    di Marcu Campagna ch’è ‘n chiusu a lu ricoveru:
    «‘N cunsigghiu arrè trasisti, ma a ringraziari a Diu
    chi lu primu di tutti ‘sta vota fu tô ziu.
    E lu vecchiu proverbiu ti vogghiu arriurdari:
    - Pira ‘un’ha’ fattu mai e miraculi vô fari? -
    E ora ch’arristavi sulu ‘n mezzu la via,
    appuntamula ddocu, e fammi cumpagnia».

    Barone: E a Stallone, Catalanotto e Craparotta
    mancu ‘na cucchiarata di ricotta?

    Marchesa: Sinceramente, lu Nannu si l’avìa scurdatu,
    mali ppi iddi c’un hannu mai parlatu.
    Ma Craparotta la fici un’eccezione
    quannu chi fici la dichiarazione:
    «‘Un babbiati cu mia picchì v’avvertu
    chi di tri frati sugnu lu cchiù spertu».

    Barone: A la segretaria Micalizzi
    ci lassu sulu grazii e biddizzi,
    chi, Diu ni scanza, si scannalìa
    appressu a l’avutri pigghia la via.

    Marchesa: Ma li Vigili urbani, giustu è, dicu iu,
    chi li eru a catafuttiri fino a casa di Diu?
    Turnassiru arrera a la sede centrali
    scanciannusi lu postu cu l’ufficiu legali.

    Barone: Ppi tutti ddi frattazzi ci lassu un sciurbaturi
    e, si c’avvisi a serviri, puri un grossu tratturi.
    Accussì si pô viriri cu esti lu cchiu vili
    tra Antoniu Ferracani e Francescu Vasili.
    E già chi ci semu, prima di l’estati
    pinzassi lu Sinnacu a li parmi sminnati.

    Marchesa: A Ninu Centunzi ci lassu un veru amicu
    di chiddi chi ‘un s’inchiaccanu all’arvulu di ficu,
    di chiddi chi ‘un ti scippanu, ppi dilla veru tutta,
    la cammisa di ‘ncoddu e la seggia di sutta.
    E poi ‘un c’è bisognu di irisinni a la scola
    ppi capiri la differenza tra li strunza e li cannola.
    E ppi capiri, Ninu caru, la grossa differenza
    tra aviri la sustanza o aviri la presenza.

    Barone: A tutti l’ Esperti, jè lassiti ‘un nni fazzu;
    picchì già sunnu esperti, esperti di ‘stu cazzu.

    Marchesa: A lu dutturi Marcellu Caradonna
    ci lassu un’eleganti minigonna,
    si fa slanciatu comu un bersaglieri
    quannu passìa ‘n capu lu marciaperi.

    Barone: E cu Mariella si metti a braccettu
    tinennu propriu lu passu perfettu,
    su’ curtuliddi e mali cavati
    ma guai a vui si ci capitati.

    Marchesa: A Pasquali Calamia, chi circava lu cestellu
    chi dicianu ch’era ruttu e lassatu a lu burdellu,
    ci lassu lu sô bannu e, siddu nun s’allagna,
    puru in omaggiu ‘na bedda piragna,
    e sperannu chi nni duna lasu
    puru la camicetta di Bertolasu.

    Barone: A la Pro Loco ci veni lassata
    la sagra di l’ogghiu e di la ‘nzalata,
    la festa di ciciri e favi vugghiuti,
    di pani cunzatu e ova scafiruti;
    a Enzo Filardo e puru a Micheli
    lassu li muschi ‘n capu lu meli.

    Marchesa: A Felice Crescente lu pani cu li papuli
    pi li fotagrafii che c’ha fattu Enzu Napuli.
    Vicenzu strepitannu si metti a camurrìa:
    «Lu Parcu è tuttu lordu, ci voli pulizia».
    Felici c’arrispunni, pallannu cu rispettu:
    «S’ha rumpiri li cazzi, pàgati lu bigliettu,
    chi t’arricogghi sulu lu primu di lu misi
    pi taliarimi l’agnuni senza paari spisi.

    Barone: Giardina lu difenni: «Fa bonu a nun pagari,
    ci lu ‘nzignavi jè che megghiu sparagnari,
    s’un m’avissi quartiatu cu casi e farmacia
    ‘meci d’essiri riccu fussi ‘n mezzu ‘na via».
    Puri a Peppi Bonannu fici fari un affari
    chi s’accattà ‘na Panda chi pari ‘na Ferrari
    vecchia quantu ‘na cucca, culuri di cardiddu
    allegra e auguriusa comu s’addici a iddu».

    Marchesa: A Vaccarinu ci veni lassatu
    ddu capolavoru ch’un fu proiettatu
    e ppi ristoru e risarcimento
    ci lassu ‘na copia di Via col Vento.

    Barone: A Battista Quinci chi si vulìa annacari
    e a la Regioni si fici ospitari,
    vogghiu lassari lu muccuni amaru
    di li politici chi mancu lu cacaru.
    ‘N Palermu arristau cu lu cirinu ‘n manu
    picchì ad aspittallu c’era sulu Turanu.

    Marchesa: A Cicciu Calcara ci lassu cannìli
    ppi ghill’addumari a Giovanni Gentili
    e fari lustru a li testi di muru
    chi sunnu ‘gnoranti e addiccati a lu scuru.
    Si nni miritassiru un saccu e ‘na pista
    chi vannu ‘ncucchiannu: fascista fascista!

    Senza capiri ‘na sula parola
    picchì ‘un l’hannu sturiatu a la scola;
    e quannu finisci ‘sta gran camurrìa
    Cicciu vi spiega la filosofia:
    mentri chi siti nuddu cu nenti
    ma vi cririti dotti e sapienti,
    ‘na cosa sula v’aviti a mparari
    chi nun si parla senza pinzari.

    Barone: Ad Anna Gelsomino lassu ‘na poesia,
    picchì dissi a lu Nannu: «‘Un ti scurdari a mia».
    Ci lassu di cummattiri puru ccu Santa Rita
    ppi n’atra pocu d’anni, ma no tutta la vita.

    Marchesa: A Francu Messina chi nun si cunorta
    ‘na seggia ‘nta l’aria sbattennu ‘na porta,
    ppi tutti li voti ch’ha statu ‘ncazzatu
    a trumma ‘na funcia e un palluni tagghiatu.
    Ccu Orgoglio Belicino ancora vavacìa
    ppi salvari lu spitali si pigghià ‘na malatìa.

    Barone: Pina la Marrone veni incarricata
    di fari ogni ura ‘na telefonata
    e siccomu lu Sinnacu cuntu ‘un ci voli dari
    sulu la segreteria c’attocca d’ascutari:

    Marchesa: «L’utente contattato, parlannu ccu rispettu,
    proprio ‘nta ‘stu mumentu si trova al gabinetto».

    Barone: La Pina si risenti e chiama a Lina Stabile
    dicennuci arraggiata, cu vuci poco amabile:
    «Dimmi tu chi si esperta, ma soccu ti nni pari
    chi quannu ci telefonu, lu Sinnacu è a pisciari?»
    La Lina c’arrispunni, carennu di la naca:
    «’Unn’è dittu chi piscia, pô essiri chi caca!»

    Marchesa: A lu parrinu Jacu Putaggiu
    ‘na frisca pumata ci lassu in omaggiu,
    ppi rimediari a dda granni cacata
    di la peddi scurciata e la frunti abruciata;
    fazzi chi fa comu fici oggi all’annu
    quannu la cinniri cuminà lu dannu
    e a mumentu di ‘n capu l’artari
    stava scuppannu a lu tribunali.

    Barone: A patri Undari ‘na convocazioni
    picchì lu Papa avissi ‘ntizioni
    di cardinali vulillu numinari
    e tuttu un paisi accussì allibirtari;
    si ni va a Roma e arricchisci a Franciscu
    e ‘n Vaticanu si sta bellu friscu;
    chi dici sempri: «Mi nni staiu jennu»
    mentri l’asciddi nni va rumpennu,
    e ‘un cumparissiru cchiù pezzi di fora
    ppi la duminica di l’Aurora,
    chi l’annu scorsu fu trasformata
    nta ‘na grannissima pagghiazzata!

    Marchesa: Vogghiu lassari a Cicciu Papalla
    un salvagente ppi turnari a galla.
    Chi si a Turanu voli aspittari
    bellissimamente si pô puri anniari

    Barone: A Ciccio Bongiorno il non pervenuto
    lu Nannu ci lassa un cordiale saluto
    di pittinari ci duna na ‘atta
    e un falari ppi lavari li piatta.
    E dicu a sô patri lu Senaturi:
    alliscia la pasta cu lu sagnaturi.

    Marchesa: A Shadei Mangiaracina,
    chi sona sulu musica fina,
    lassu ‘na trumma e ‘na piritèra
    pi jrisinni a sunari a la fera.
    Picchì ‘stu jezzi è tuttu scisci
    cu ‘un nu l’attenta e c’un lu capisci.

    Barone: A lu cimiteru ci vennu lassati
    tanti tabbuta chi su’ sdurvicati,
    accussì mmeci d’arripusari
    li nostri morti si nni vannu a passiari.

    Marchesa: A la Regione ci vogghiu lassari
    l'acqua di la diga chi si nni va a mari.
    Lu Ministeru di l’infrastruttura
    la voli aggiustata prima chi scura,
    ma cu la Regioni si parla a lu muru,
    Salvini ci dissi: «Asinnò vi la chiuru».
    E si la diga ‘un veni aggiustata
    avannu s’aracqua ccu l'aranciata.

    Barone: A chiddi chi stannu a la Triscina ancora
    vogghiu mannari ‘na bella signora,
    chi pari onesta ma fa la buttana
    e ghiapri un burdellu a villa Quartana.
    Ppi lu sviluppu di l’economia,
    ci avissi a bastari sta bedda putia.

    Marchesa: A Salinunti lu Nannu ‘un ci pinzà
    chi la storia è la stessa e ormai c’annuià;
    chi l’alghi e lu fetu su’ permanenti
    e propriu ppi chissu ‘un ci lassa nenti!

    Barone: Lu Nannu, sparti d’essiri annuiatu,
    è puru d’un fantasma scannaliatu:
    ‘na principissa di bellezza rara
    avanti a jeri c’affaccià a la ‘rara
    chi di li Trenta Sarmi esti chiamata
    e di lu spirdu fu chista la pallata.

    Marchesa: Ci dissi: «Nannu, ma tu ‘un ti n’adduni
    chi ogni du’ pirtusa c’è un timpuni?
    E chi la strata è tutta fummariata
    e di malu culuri esti lardiata?

    Barone: Lu Nannu cu li manu a li capiddi
    ci dissi: «È curpa di li cincu stiddi!
    Ma lu problema unn’è sulu la strata
    picchì si sta sminchiannu puru l’entrata.
    Porta pacienzia n’atra pocu d’anni,
    chi prima o poi ci penserà Giovanni.
    E siddu suvecchia qualchi cazzulata
    va a la funtana di la ‘Mmaculata».

    Marchesa: Ma la funtana è la minima spisa
    picchì cchiù grossa fussi la ‘mprisa
    chi lu nostru territoriu è marturiatu
    e di li pali eoliche è sminchiatu

    Barone: Lu nostru Nannu ‘unn’ havi chiù abbentu
    picchì ci firrianu li pali a lu ventu
    li beddi sarmi di terra chi talìa
    su tutti chini di ‘sta fitinzia
    e voli diri a tutti ssi strolichi
    chi ficiri mettiri ssi pali eolichi
    chi quannu pari a iddi vannu a scanciari
    picchì li dinari ‘un si ponnu manciari.
    E vistu chi lu scravacchiu li parmi si mancià
    ora “palosa” s’havi a chiamari ‘sta città!

    Marchesa: Li Giornalisti ‘st’annu su’ di troppu
    c’arriminanu la merda cu lu sgroppu;
    giornalisti li chiamamu cca
    chi giornalisti ‘un n’amu vistu ma’.
    Però all’Assostampa ‘na cosa ci lassà,
    comu iddi sannu fari: ‘na bella infamità.

    Barone: Lassu a la Folgore e la Barracu
    tutti li gol ch’ha fattu Lukaku
    e si ‘stu lassitu ‘un c’abbastà
    ci lassu chiddi chi fici Kakà.
    Siddu Lo Jacono poi ‘unn’arrèsta
    nesci li sordi e s’accatta a Nesta.
    E si su’ troppu salati li cunti
    paga ccu sardi di Salinunti.

    Marchesa: Alle signore di la FIDAPA
    lassu ‘na pila di latti di crapa
    e si cci mettinu a rimuddari
    accussì virinu si ponnu allisciari

    Barone: Ci lassu a tutti li Rotariani
    ddu gran sirvizzu chi fannu li cani;
    però la cosa va precisata,
    picchì sunnu cani, però di bancata.

    Marchesa: A tuttu lu Lion ccu li liuna
    lassu ‘na pocu di grossi muccuna,
    chi qualimenti ci vennu addutati
    picchì tutti iddi ci su’ abituati.

    Barone: A Rosario Atria di la Danti Alighieri
    ci lassu li poetastri chi sunnu peri peri;
    tutti ddi cafunazza e finti letterati
    chi mancu sunnu boni ppi scupari li strati.
    Ma tu, Rosariu caru, docente e allitratu,
    viri chi ‘un pô cunfunniri merda cu cioccolatu!

    Marchesa: All’Unitre e a Vicenzu Liotta
    ci lassu ‘na furnata di viscotta;
    e a lu presidenti Peppi Ancona
    ci lassu lu coru, abbasta c’un stona.

    Barone: A la Casa del Caffè,
    c’arristà lu bar cchiù vecchiu chi c’è,
    lu Nannu lassa un espressu pagatu
    ppi tuttu chiddu ch’âmu passatu,
    e ci lu offri a Vicenzu Alfanu
    ch’unn’ appi sordi ppi Castedduvitranu.
    E a l’urtimi putìi ch’arristaru a la chiazza
    lassu ‘na vastunaca e di finocchi du’ mazza.
    E ‘nta lu mezzu di tuttu ‘stu preu
    Nenti ci attocca a Cicciu Puleu?
    Ci attocca ‘na cassa mezza scassata
    di dunni nesci ‘na orti frischiata!

    Marchesa: A Lu sinnacu di Girgenti ch'è capitali di la cultura,
    vogghiu lassarici lu strumentu pi attruvari la truvatura;
    chi p’accamora tutti li squatri di l’operai agrigentini
    vannnu firriannu tutti li strati dunni chi persiru li tombini.
    Ppi la prescia c'avianu tutti di riciviri a lu Presidenti
    s’asfaltaru puru la facci e si cummigghiaru puru li renti.
    Pi sta pinzata chi ci è vinuta di dedicarsi a la cultura
    persiru tuttu, puri lu sensu, e ora cercanu la fugnatura.

    La mascuniata finali
    A tutti l’inquirenti lassu d’un fari nenti:
    finì lu latitanti e su’ nullafacenti.
    Bona finì la storia e ormai jè sacciu suli
    Chi a tutta Campubeddu ci la iccaru ‘n culu!

    A tutti li scoli di li ballerini
    lassu li peri di caddi chini.
    A li picciotti di tutti li scoli
    un timpuluni quannu ci voli.
    A tutti li duttura
    lu lippu di li mura
    e a tutti l’infirmeri
    du litra di clisteri
    accussì sulu pô essiri salvatu
    lu nostru Spitali ch’è tuttu scartiddatu

    A lu niputi Maurizio D’Antoni
    vogghiu lassari l’autorizzazioni
    ppi quantu iapri a norma di legge
    la discoteca Privilegge
    dunni putemu iri a trippiari
    e tutti li guai nni putemu scurdari.

    Ad Assunta Carlinu, niputi affezionata,
    vogghiu raccumannari ‘na festa organizzata:
    «St’attenta la niputi, l’incarico è importanti,
    vogghiu chi tu fa un ballu, ballu di debuttanti,
    fallu a lu Gioventù, chiddu chi c’è a lu chianu;
    eleganza e bellezza porta a Castelvetrano,
    fallu bellu sfarzusu, fallu ‘na vota l’annu,
    chi chistu è lu disìu di lu tô amatu Nannu!»

    A Vanni Tortorici a eterna gloria
    lassu li Nanni chiù larii di la storia,
    chì ‘un s’aviamu vistu mai a Castelvetranu
    li Nanni cu lu culu chiù nicu di li manu.

    A lu signor Tantaru di lu gasolio
    ci lassu un puzzu di petroliu
    scavatu ‘n funnu cu la birrina
    tra Santa Ninfa e la Jbbiddina,
    e navutri due scavati a manu
    ‘n mezzu Salemi e Castedduvitranu.

    A “Sport Enterprise” “Non Solo Sport” “Piazza Italia”
    ci lassu un coppu chinu di calia,
    a “Che Idea” e “Belicittà”
    ‘na guantera china di babà,
    a “Infran-camerette” e “Mondadori”
    lassu un pizzuddu di lu me cori.
    A tutti fazzu un grossu inchinu
    chi n’aiutaru ppi ‘stu fistinu.

    A lu beddu Peppi Salernu
    lassu lu me ricordu eternu
    e la sula gran vasata
    di ‘sta gran carnivalata
    e stabilisciu e ppi sempri vali
    chi ogni annu ppi ogni carnevale
    a Peppi un lassitu sia lassatu
    ppi essiri ppi sempri arriurdatu.

    A lu Sinnacu di Castedduvitranu
    ci lassu puru ‘na bacchetta ‘n manu,
    ‘na longa bacchetta di lignu pregiatu
    comu un marruggiu ma però ‘nfatatu:
    ‘na bella bacchetta, sintiti sintiti,
    chi fa cchiù sperti li scimuniti
    chi fa cchiù onesti li malacunnutta
    e l’arrivôta di supra e di sutta;

    chi fa sunari trummetti e campani
    in fimmini onesti cancia li buttani
    chi si cci sbatti ‘n mezzu li rini
    si sdisonesti su’ li parrini,
    chi fa sapienti li tanti ‘gnoranti
    e nni nni leva ‘na pocu davanti;
    cu ‘sta bacchetta a capu d’un misi
    pô assistimari tuttu un Paisi,
    ma prima di iccalla, senti cca a mia,
    passa a l’ufficiu di ragioneria
    facci capiri ad Andrìa ‘nta un mumentu
    cu è lu patruni di lu bastimentu.

    A Vicenzu Caime mettici du’ liffiuna
    picchì tutti sgualati muntà li lampiuna,
    e facci capiri a li tanti ‘mpiati
    chi si ‘un travagghianu ci sunnu zuttati.

    Epilogo

    E ora ch’è a postu Castedduvitranu,
    Giovanni ancora la teni ‘nta li manu,
    la teni ‘n manu e si la talìa:
    lu sceccu zoppu si godi la via.
    Ni viremu ‘natr’annu, si Diu voli:
    li ‘gnuranti mannatili a li scoli,
    li malacunnutta mannatili ‘n galera
    e a chiddi nichi purtatili a la fera;
    ma lu chiossà vogghiu raccumannari
    li caiuna mannati a travagghiari.
    Jè ammettu chi nun sugnu professuri,
    ma lu sceccu ‘un chiamatilu dutturi.
    Castelvetranu teni l’occhi aperti,
    avanti li niputi, beddi sperti!!!

    Ora chi sugnu sudisfattu e saziu
    a tutti li carristi li ringraziu.
    A NOE e a Rapallu un cumplimentu
    chi assicuraru lu divertimentu.
    A li niputi di la Croci Rossa
    lassu lu broru fattu cu l’ossa.
    E a tutti chiddi chi stannu luntanu
    ma penzanu sempre a Castedduvitranu
    fazzu l’augurio di putiri turnari
    e lu paisi megghiu attruvari.
    Dopu tant’anni chi tornu a lu chianu
    e lu cirinu l’aviti già in manu
    sugnu cuntentu chi pozzu abbruciari
    mentri vuiatri v’inniti a ballari.

    Codicillo finale

    Mi levu un capricciu ma sulu ppi st’annu
    e ‘unn’è di lu nutaru e mancu di lu Nannu.
    Si tratta mmeci d’un pensierinu
    di Cicciu Calcara e Anna Gelsominu:
    O Tortorici, lu tistamentu
    fìcimu ancora senza un lamentu.
    Però n'atr’annu va fa’ ‘nta lu culu
    e ti lu scrivi e lu leggi tu sulu,
    picchi lu fari e lu sapiri fari
    ‘un'esti a scinniri, esti a acchianari.

    Castelvetrano, 3 marzo 2025 – martedì grasso – piazza Carlo d’Aragona.
    Letto, confermato e sottoscritto: Marchesa Luigia Pallavicini (mai caduta da cavallo)  al secolo Anna Gelsomino e Barone Karl Friedrich Hieronymus von Münchhausen al secolo Francesco Saverio Calcara

    Vuoi essere aggiornato in tempo reale sulle notizie dalla Valle del Belìce? Clicca “Mi piace” su Castelvetranonews.it o seguici su Twitter